Lucrările de la Casa Albă la cererea administraţiei lui Donald Trump ar urma să coste ”cel puţin 900 de milioane de dolari”, ”adică o sumă cu mult mai mare decât s-a scris anterior şi care va fi finanţată în principal de către contribuabili”, dezvăluie miercuri cotidianul american The Washington Post (WP).
În loc să obţină în mod direct credite de la Congres, arată documente consultate de WP, administraţia Trump a "pus la un loc fonduri provenind de la alte agenţii şi de la donatori privaţi, iar apoi le-a pus într-un cont puţin cunoscut, în care se află de obicei doar câteva milioane de dolari destinate întreţinerii curente a rezidenţei prezidenţiale".
???????? The Trump Admin is set to spend at least $900 million on White House construction projects...
- Mario Nawfal (@MarioNawfal) August 12, 2026
New records show the total for the planned overhaul, centered on a lavish East Wing ballroom, has climbed higher than earlier estimates and will be funded mostly by taxpayers.… pic.twitter.com/v5XndAUi55
Aceste documente arată că aceste sume urmează să fie folosite la lucrări de "modernizare" - şi anume construirea unei Săli de Bal.
Costul lucrărilor privind această piesă centrală a planului preşedintelui republican - estimate la 200 şi apoi la 400 de milioane de dolari, în februarie - au fost reevaluate - în iunie - la 600 de milioane de dolari (aproximativ 520 de milioane de euro).
La 7 august, Curtea de Apel a Districtului Columbia a blocat construcţia sălii, din cauză că preşedintele american a lansat lucrările fără să obţină o undă verde de la Congres.
Locatarul Casei Albe a denunţat atunci această hotărâre a justiţiei drept o "ruşine naţională".
"OCOLIREA CONGRESULUI"
Documentele consultate de către WP arată "la un nivel de detaliu fără precedent", cum administraţia Trump a "ocolit Congresul şi limitat transparenţa a ceea ce are să devină cea mai costisitoare renovare a Casei Albe de peste 80 de ani".
Anterior, administraţiile care voiau să facă modificări importante pe domeniul Casei Albe "depuneau cereri bugetare Congresului, obţineau credite, iar apoi însărcinau agenţiile vizate să solicite autorizaţiile necesare şi să recruteze întreprinderi, în funcţie de istorici şi arhivele bugetare", scrie cotidianul.
Cu toate acestea, potrivit WP, documentele "lasă deschisă posibilitatea ca lucrările să nu fie realizate aşa cum s-a prevăzut şi ca banii să nu fie cheltuiţi până la urmă".
Aceste fonduri, dezvăluie cotidianul american, provin din bugetele Secret Service şi Biroului Militar al Casei Albe - 500 de milioane de dolari.
Alte 300 de milioane de dolari provin din donaţii private.
Proveninţa a aproximativ 70 de milioane de dolari nu a fost identificată, potrivit WP.
Medikatv.ro
